Poezia veac de lucian blaga metaforex

Veac de lucian blaga metafore, Astrium Blaga creaza, imaginei uni lumi moderne, um pacatelor, um deserto intenso em destramare din care divinul si sacrul lipsesc cu desavarsire. Poetul recurge the o desacralizare a simbolurilor biblice. Ingerul de la poarta tine em mana un cotor ceea ce Sugereaza restul, lucrurile ce au ramas nefolosite. De asemenea lipsa flacarii scoate in evidenta disparitai fortei divine. Portretul se incheie cu sugestia inutilitatii, um conditiei precare a divinitatii, astfel ingerul se simte invins. N acest cadru de vis, asemora aquele eminescian i totui deosebit: printr-o sobrietate hieratizant, prin aerul de mister i sacralitate, eu construite poetul mirabilei semine ntocmai ca precursorul su nepereche paradisul erótico. Cuplul i druiete fericirea dezmrginirii, uma celulose de vrsrii unuia, sub arbori i arbuti cuidado, eu faço scutur Floarea asemenea teiului sfnt eminescian: De pe stamine de alun, din plopii albi, se cerne jarul. . Prin mplinirea erótico, efemerul omenesc se integreaz naturii venice: Polenul cade peste noi, n preajm galbene troiene alctuiete-n aur fin. Pe umeri cade-ne i-n gene. O mistuire dureros-fericitoare n natur este, n viziunea poetului, i moartea. Intrat n ciclul elementelor, insul pieritor accede à imortalitate tocmai prin condiia anonimatului. El va avea faa nimnui, asemenea pmntului, dar, nmormntat n ast stea, n. Scoica de Lucian Blaga Inima se dovedeste a fi o scoica din a carei interior rasuna misterul sau cum spune poetul o mare necunoscuta. Poezia Scoica este de fapt o poezie filozofica, o poezie ce poate fi comparata com o evadare din necunoscut si aspirarea catre cunosterea deplina. Poetul este capturat intre ganduri si suferinta, inre patimile acestei lumi y devine incert, nu se mai poat regasi pe sine in acest val urias al framantarilor interioare. Aspira doar spre a iesi din acesta stare. Zvonul, ce rasuna prelung si neinteles reprezinta incertitudinea ce l-a cuprins pe poeta em urma departarii del umea ideala. El nu mai stie daca acesta lume exista sau nu, dar stie ca poate aspirar sa o vada e ajunga intr-o buna zi la ea. Repetitia verbelui ajunge la viitor são scopul de um gato de rosto, maiente, nesigurante, e dorinta neschimbata de a vedea malul acelei mari. Personalitatea marcanta a culturii intercreice, Lucian Blaga. Filozof, scriitor, professor universitar, va marca perioada respectiva prin elemente de originalidade compatível com inscrierea in universalitate. Intrat in viata la 9 mai 1895, em satul Lancram din judetul Alba. Lucian Blaga va porni Em marea trecere a 6 de maio de 1961, permaneceu inoperante em ziua de 9 de maio, em Cimitirul din Lancram, langa Sebes, raman e definitivamente em comuniune cu spatiul pe care la iubit et despre soins va marturisi in poezia 9 mai 1985. Sat al meu, ce porti in nume sunetele lacrimei, a quimiâni ​​adanci de nume em cea noapte te-am ales ca prag de lume si poteca patimei. Spre tine cine m-a-ndrumat din scufund de veic, in tine cine m-a chemat fie binecuvantat, sat de lacrimi fara leac. Dupa studiile din tara Sebes, Brasov. Izvorul Noptii de Lucian Blaga - argumentare - Inca din titlul volumului sunt antecipar o reperele pe care sunt numeroase poezii ce apartin acestui volum. Titlul poeziei este alcatuit dintr-o metafora exceptional ldquoizvorulrdquo cu sensul de origem, sursa, completado de ldquonoptiirsquo termen cu care vor fi comparati ochii iubitei. Din punct de vedere composição poezia este alcatuita dintr-o fraza ampla e o propozitie dezvoltata. Poeziile nepublicate n timpul vieii au fest grupate de autor n patru cicluri: Vrsta de fier 1940-1944, Corbii de cenu, Cntecul focului, Ce aude unicornul (volumul Poezii1962). Poezie de cunoatere, construit pe marile antinomii universale (luminntuneric, iubiremoarte, indi-vidcosmos) i avnd ca tem central misterul existenei, creaia sa liric evolueaz dinspre elanurile vitaliste spre tristeea metafizic i dinspre imagismul grávida metaforic spre o simplitate clasic a expresiei. Titlul poeziei sugereaz fascinaia ochilor negri ai iubitei, care sunt numii printr-o metafor revelatorie, izvorul nopii, semnificnd originea - izvorul - sentimentului de iubire, ce capt proporii cosmice, prin cuvntul noapte. Poezia Izvorul nopii este un scurt, dar profund omagiu adus frumuseii iubitei, exprimat ntr-un ton solemn i plin de fiori. Structur, semnificaii, limbaj artisti. Poezia este alctuit dintr-o fraz ampl, care conine o afirmaie constatativ i admirativ pentru frumuseea Ochilor iubitei io propoziie dezvoltat, ca o concluzie emocionante, nlnd dragostea la apogeu. Poezia ncepe printr-o invocaie cu ncrctur afectiv, sugernd admiraia sinelui poetic fa de fiina drag. Vocativul Frumoaso ilustreaz, concis i sintetic, perfeciunea fizic a iubitei, nsumnd toate trsturile fizice i moral ale fetei dragi. Cuvntul. Un Blaga cu totul nou spun unii, un Blaga, em orice caz, mai profund em lirica erotica si cu o viziune existentiala mai sistematic tradusa em poema, nu spunem neofilozofice, dar iesite dintr-o contemplar mai libera a spectacolului vietii. Sunt de acord cu murturia lui Blaga. Poetul este nu att un mnuitor, ct un mntuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor natural i le aduce n starea de graie, de unde reiese faptul c o eu exprimi google e eu sou o prin cele mai mai, cu ajouterul numeroaselor processee artistice. Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic n faa marilor taine ale Universului: cunoaterea lumii n planul creaiei poetice este possive o prin iubire. Relatia dintre viziunea autorului si expresionism se contureaza in jurul unor aspecte relevate in textul poetic interiorizarea si spiritualitatea, cosmosul, tensiunea lirica, universul. Poezia se sita em deschiderea volúmulo de debut ao ele Lucian Blaga, Poemele luminii, din 1919 si constitue ars poetica ce va anticipa sistemul filozofic pe cuidado il va realiza 15 ani mai tarziu. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o mediatie filozofica cu Profunde accente lirice, o confesiune elegiaca pe tema cunoasterii, cuidado poate fi paradisiaca, misterul fiind parcial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al ratiunii e luciferica, ce potenteaza misterul, il reveleaza prin trairile interioare, prin imaginatie si stare poetica. Em creatia blagiana, acentuar a participação na comunidade, a educação civil poética, a pessoa jurídica, a pessoa física, a pessoa física e a saúde. Astfel, poezia devine o manifestare imperativa a individualitatii subiectivo, fiind inteleasa ca descarcare spontana de energii interioare, de emotii, care trebuie traite chiar in processul lor de constituire. Opera lui Arghezi poate fi totusi usor de inteles pe cand cea a lui Blaga nu o putem intelege pana nu ii cunoastem filozofia. Em ceea ce priveste cunoasterea Blaga crede ca universul este alcatuit dintr-o multitudine de mistere care nu pot fi revelate de catre om deoarece intre el si univers se interpune censura transcendenta-adica moartea. Em poezia sa, Blaga nu structureaz versurile in strofe, abordnd astfel Versul liber, neavnd o lungime anume. Prin repetarea unor vocale, el d o muzicalitate, fr a foliosi prozodia obisnuit. Blaga in lucrarea sa intitulat Geneza metaforei i sensul culturii, Blaga susine c existe o diferen de esen, deci una calitativ, ntre om i animal. Blaga spune c destinul omului este ntru mister i pentru revelarea acestuia. Blaga Sub eticheta de ortodoxismo mai ncap cel putin nca doua curente de epoca: scoala lui Nae Ionescu (persiflata de Serban Cioculescu cu denumirea de trairismo, pe care naistii de astazi tind sa o ia de buna) si legionarismul (n ipostaza nazuita de ntemeietorul lui Corneliu Codreanu: aceea de scoala spirituala altoita pe traditia ascetica e eroica a crestinismului) 1. Tema poeziei fiind ochii fermectori i hipnotizani ai acesteia, pe cuidado poetul i descrie de-a lungul poeziei, eu i personific, adugndu-le nsuiri deosebite. Poetul folosete cuvinte din acelai cmp lexical, cum ar fi. Izvorul, vi, muni i esuri, pmntul. N realização final e um tablou nocturn parc atins de magie, ochii fetei rmnnd un personaj importante n cadru. Eul liric fiind prezent: i-s. mi. Ta. Ti, relaia cu lumea exterioar este destul de strns, deoarece autorul comparmalu ochii fetei cu natura. Ntlnim i figuri de stil. Ochii ti adncii - epitet i inversiune, sunt izvorul-personificare, curge tainic-inversiune i epitet, peste vi. Eu pesto esuri-enumeraie etc. Referido afisate. 19 Nota Medie: 8.50 10Numarand mai multe variante, poezia Veac uma primeira introdução inicial na volubilidade Lauda somnului (1929) se ulterior na voltagem Poezii (1942). Mai importanta este insa incadrarea textului em um doua varsta a poeziei blagiene, aceea a indoielii si tagaduirii, momento pósparadisíaco, sub-zodia instrainarii de Zeu si de armonia inceputurilor, sub-semnul rupturii. Lauda somnului e poemul cautarii esentelor, al ratacirii in spatiile abisale. Orasul e spatiul asimilat ideii de degradare. Un fel de spatiu-oglinda al paradisului destramat, unde indrazneala omului a nascut monstri ce vin sa ruineze natura atinsa de aripa divina. Orasului ii corespunde relativitatea, concretul mecanic, superficialitatea lucida a omului (L. Blaga), si pulsatia dele de eletricidade, de libertati fara no ima si goliciune ineaca pana si pe mesagerii cerului: Arhanghelii sositi sa pedepseasca orasul s-au ratacit prin Haruri cu penele ass. Dantatoarea alba le trece prin sange, razand s-a oprit. Fortele ordinii cosmice se contamineaza de alienarea terestra (Ion Pop, op. Cit.). Em aceasta lume aruncata em haosul dezradacinarii, dincolo de temeiurile ce asigurau echilibrul fiintei in mijlocul Cosmosului rotund si fertil, imaginea orasului scormonind cu tentaculele venda toate dimensiunile e purtatoare de neant, de primejdii, si alienanta: Umbla masinile subpamantesti. Nevazut peste turnuri intercontinentale zvonuri electrice. De peele antena pipaie spatii cu alte graiuri si alte vesti No teatre striga luminile, se exalta libertatile insului. I Se profetesc prabusirile, sfarsesc em sange cuvintele. Undeva se trage la sorti camasa invinsului Un inevitables sfarsit ameninta cetatea. Semnele mortii pedepsitoare umplu perspectiva. O Gomorra isi traieste sfarsitul. Dar sus. , Em lumina astrala, neatinse de lucrarea reparatorie a omului, elementele comunica aceeasi eterna liniste. Armonia e imperturbabilidade descente de comunicador de tainica a esentelor:. O mie de metri-naltime, spre rasarit stelele isi spun povesti prin ceini de brazi si-n miez de noapte ratul mistretilor deschide izvoarele. Cer si izvor devin polii universului, cu toate conotatiile polisemice la care suim prin poemele anterioare blagiene. Lumea povestii, a mitului e spatiul privilegiat la care omul problemtic nu mai são acessíveis. Deriva cetatii is si mai grave semnificatii, raportata la divinitate e a semele inceputului, ale ivirii puro em lumina. Eul ratacit em acer labirint fara centru, fiu al veacului, pierde inca o dados sansa de um iesi din vertijul alunecarii em gol. Pierzand rostul incmelii venda dintru inceputuri, sinele traieste nelinistea fara lamentatie, dar cu o tragica nostalgie. Metafora deschide semnificatiile prin ambiguitati poetice. Poemul este o alcatuire moderno pe um modelo tradicional: strofe de cate patru versuri, vers alb, limbaj a carui poeticitate vine din substanta arthetipala a textelor.